Bullying la Questfield International College, întrebările rămase fără răspuns

Bullying-ul în mediul educațional reprezintă o problemă complexă care necesită o reacție organizată și transparentă din partea instituțiilor școlare. Prevenția, intervenția și documentarea sunt elemente esențiale pentru asigurarea unui climat sigur și propice dezvoltării armonioase a elevilor. Când sesizările privind hărțuirea repetată nu sunt tratate cu seriozitate, consecințele pot afecta profund bunăstarea emoțională și educațională a copiilor.

Bullying la Questfield International College, întrebările rămase fără răspuns

Investigația redacției s-a concentrat asupra unei situații semnalate în cadrul Școala Questfield Pipera, unde, conform documentelor și relatărilor familiei unui elev, bullying-ul sistematic s-ar fi manifestat pe o perioadă de peste opt luni, incluzând jigniri repetate, stigmatizare medicală și presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului. Sesizările scrise adresate conducerii și fondatoarei instituției nu par să fi generat măsuri documentate sau răspunsuri oficiale care să ateste o intervenție concretă.

Semnalările repetate și lipsa unor măsuri documentate

Potrivit informațiilor puse la dispoziția redacției, familia elevului vizat a transmis în mod constant și oficial sesizări în scris către cadrele didactice, conducerea administrativă și fondatoarea școlii, Fabiola Hosu, reclamând un tipar de agresiune verbală și psihologică desfășurat în mediul școlar. Cu toate acestea, din corespondența analizată nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să confirme aplicarea unor măsuri concrete, planuri de intervenție sau sancțiuni. Intervențiile instituției par să fi fost limitate la discuții verbale informale, fără procese-verbale sau decizii asumate.

Astfel, problema a fost tratată predominant într-un cadru informal, ceea ce, în opinia familiei, a condus la escaladarea situației și la o agravare a impactului emoțional asupra copilului.

Stigmatizarea medicală ca formă de hărțuire

Un aspect central al cazului este utilizarea repetată a unei etichete medicale cu scop discreditant în cadrul colectivului școlar. Documentele și relatările indică faptul că această etichetare nu a fost folosită într-un context educațional sau de protecție, ci ca instrument de umilire și marginalizare socială a elevului. Specialiști consultați de redacție evidențiază că astfel de practici pot constitui o formă agravată de bullying, cu efecte negative profunde asupra dezvoltării psihologice a copilului.

• Utilizarea etichetării medicale în mod repetitiv și cu caracter degradant
• Lipsa unor intervenții ferme și documentate din partea școlii
• Impact emoțional semnificativ asupra elevului, inclusiv anxietate și retragere socială
• Transformarea stigmatizării într-un mecanism de excludere socială

Rolul cadrelor didactice și al conducerii în gestionarea situației

Din analiza corespondenței și documentelor puse la dispoziție rezultă că, deși cadrele didactice au fost martore ale comportamentelor agresive, intervențiile lor nu au fost suficiente pentru a opri fenomenul. Sesizările au fost adesea interpretate drept conflicte minore sau probleme de adaptare, iar răspunsurile instituționale au fost în principal verbale, lipsind documentația care să ateste măsuri clare și monitorizarea aplicării acestora.

Acest mod de gestionare a generat o normalizare a bullying-ului, în care lipsa reacției scrise și asumate a permis perpetuarea comportamentelor agresive și a prejudiciilor emoționale.

Presiunea asupra familiei și declarația fondatoarei

Un moment cu impact semnificativ în gestionarea situației este reprezentat de un răspuns verbal atribuit fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, care, într-o discuție cu familia, ar fi afirmat: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, citată din relatările și documentele furnizate, indică o poziționare care ar putea fi interpretată ca presiune pentru retragerea copilului din instituție.

Redacția a solicitat un punct de vedere scris din partea conducerii școlii, dar până la momentul publicării nu a fost primit un răspuns oficial care să confirme sau să infirme acest episod.

Confidențialitatea și expunerea copilului în mediul școlar

Familia a transmis în scris solicitări explicite privind respectarea confidențialității informațiilor sensibile legate de situația semnalată, avertizând asupra riscurilor pentru echilibrul emoțional al copilului. Conform documentelor analizate, nu există dovezi ale unor măsuri concrete pentru păstrarea confidențialității, iar unele relatări indică faptul că informațiile au fost discutate în mediul clasei, expunând copilul la presiuni suplimentare.

Specialiștii consultați consideră că astfel de practici pot constitui o formă de presiune psihologică instituțională, afectând nu doar copilul vizat, ci și climatul educațional general.

Răspunsul instituțional și documentația formală

În locul unui răspuns administrativ formal, conducerea școlii a pus la dispoziția redacției un formular intitulat „Family Meeting Form”, care consemnează o întâlnire, dar care nu cuprinde elementele esențiale ale unui act instituțional: responsabilități clare, termene, sancțiuni sau planuri de intervenție. Această abordare, comparată cu standardele administrative uzuale, ridică semne de întrebare privind eficiența și seriozitatea reacției instituției.

Astfel, după mai bine de opt luni de sesizări repetate, răspunsurile oficiale documentate lipsesc, iar reacția pare declanșată în principal de intervenția juridică a familiei.

Reacția publică și comunicarea instituției

La data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis părinților un email în care a redus situațiile reclamate la „interacțiuni spontane dintre copii”. Această descriere contravine sesizărilor scrise și documentate, ridicând întrebări privind recunoașterea și gestionarea corectă a fenomenului de bullying.

Ulterior, după publicarea articolului, redacția a primit informații privind posibile contacte informale ale școlii cu alte unități educaționale, în care copiii retrași au fost prezentați într-o lumină negativă, cu referiri la probleme disciplinare nesusținute prin documente oficiale. Aceste aspecte sunt investigate și se solicită clarificări publice pentru a asigura respectarea drepturilor copiilor și a familiei.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat la Școala Questfield Pipera evidențiază o serie de probleme majore în modul de gestionare a bullying-ului sistematic și a stigmatizării medicale în mediul școlar. Documentele și relatările analizate indică:

• Sesizări repetate și oficiale fără răspunsuri scrise și măsuri concrete;
• Utilizarea informală a unor instrumente administrative care nu asigură trasabilitate și responsabilitate;
• Lipsa unei reacții instituționale ferme care să protejeze copilul și să sancționeze comportamentele agresive;
• Presiuni indirecte asupra familiei pentru retragerea copilului;
• Gestionarea confidențialității informațiilor sensibile cu insuficientă atenție;
• Un răspuns public care minimalizează gravitatea situației;
• Implicarea reacției instituționale abia în urma intervenției legale a familiei.

Aceste elemente ridică întrebări esențiale despre mecanismele reale de protecție și responsabilitate ale Școlii Questfield Pipera în fața unor situații care afectează direct siguranța emoțională a elevilor. În absența unor clarificări oficiale și a unor măsuri documentate, rămâne un semn de întrebare privind capacitatea instituției de a gestiona eficient și transparent astfel de cazuri.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro